Nu am mai postat de ceva timp deoarece am avut o perioadă foarte încărcată, plină de examene și proiecte și am încercat pe ultima sută de metri o gestiune mai bună a timpului. Da, știu asta nu e o scuză, dar voi recupera pe parcurs.
Am avut parte luna trecută de o frumoasă vacanță la malul mării despre care v-am povestit. Aceea a fost o zi frumoasă, însorită, însă acum v-am pregătit niște poze în care marea era agitată, nervoasă, vântul sufla cu putere, spunându-mi că ar vrea să fie doar el cu marea..
Iubesc marea. O îndrăgesc în toate stările ei; fie ea nervoasă, agitată sau frumoasă și zâmbitoare, la fel cum e persoana iubită. Îl iubești pe cel/cea de lângă tine și atunci când e minunată și cea mai dulce, dar și atunci când e cea mai nervoasă și mai insuportabilă. Așa e iubirea, altfel, nu e.
De nouă luni încoace, am prins drag de Constanța și am început să cunosc puțin orașul, să-i cunosc o altă înfățișare decât cea de "mare". Cele mai frumoase amintiri de aici le-am trăit în extra-sezon, atunci când totul e diferit și nu toată lumea ajunge să vadă marea în alte ipostaze în afară de "statul la plajă vara."
Mulțumesc!